from Translations in Other Languages

de Joseph Nicolosi, Ph.D.

Principal accent al terapiei reparatorii pentru bărbati este întotdeauna pe vindecarea relatiilor cu persoanele de acelasi sex. Terapeutul încurajează stabilirea unor prietenii sănătoase, ne-erotice, cu bărbatii.

Totusi, apare un moment când unii clienti ajung la un punct unde se simt pregătiti pentru o relatie intimă cu o femeie. Această disponibilitate trebuie să fie exprimată de însusi clientul si nu poate fi încurajată de către terapeut în acelasi fel în care încurajează stabilirea unor prietenii cu bărbatii.

Mai mult, terapeutul trebuie să tină cont că orice succes cu femeile nu va rezista fără continuarea unor relatii sănătoase cu bărbatii.

Pentru a întelege provocările deosebite ale bărbatului cu orientări homosexuale în relatiile sale cu femeile, trebuie să începem prin a întelege clasica triadă ce apare ca foarte previzibilă în trecutul clientilor nostri. Această triadă îl împinge pe băiat înspre mamă, tatăl fiind izolat de sotia si băiatul său. Acest dezechilibru îi creează băiatului o perspectivă distorsionată asupra sa în relatie cu laturile masculină si feminină. Tatăl băiatului rămâne un mister, în timp ce mama devine prea bine cunoscută.

Într-o structură familială mai echilibrată, tatăl îi conferă băiatului o perspectivă masculină. El îl învată cum să se raporteze la femei si îi modelează această raportare. Acolo unde există o mamă exagerat de intimă si acaparatoare, băiatul învată de la tatăl său că cea mai bună cale de raportat la mama lui este uneori să o ignore pur si simplu.

În viata cotidiană, bărbatii si femeile sunt întotdeauna în situatia de a se întelege unii pe altii. Bărbatii heterosexuali sunt deseori acuzati că nu fac fată acestei provocări si li se spune că nu sunt sensibili cu femeile. În mod paradoxal, tocmai această insensibilitate este cea care îi permite bărbatului să dezvolte o relatie intimă cu o femeie. El nu este atât de "acordat" pe femei încât să reactioneze exagerat sau să se piardă în fata nevoilor lor. Femeile sunt taine, însă acesta este pretul pe care trebuie să-l plătească bărbatul heterosexual pentru formarea heterosexualitătii sale.

Dacă bărbatul heterosexual poate fi acuzat de lipsă de sensibilitate, bărbatul homosexual poate fi acuzat de o prea mare sensibilitate fată de femei si o supra-implicare emotională în raport cu ele. Un client homosexual, care îsi trecea în revistă relatiile esuate cu femeile, declara: "M-am învătat să fiu prea deschis fată de femei, într-o manieră nesănătoasă." Formându-se asemenea majoritătii băietilor prehomosexuali, el fusese prea legat de emotiile mamei lui.

Un alt client povestea: "M-am simtit întotdeauna responsabil de sentimentele mamei mele. Aveam senzatia că trebuia s-o fac mereu fericită." Pentru că nu a avut un tată care să poată interveni pentru a rupe această supra-intimitate nesănătoasă, putem spune că el a fost abandonat si trădat de tabăra masculină.

Să privim dezvoltarea masculină normală ca pe o serie de pendulări. În copilărie, băiatul pendulează mai întâi către tabăra feminină si se identifică cu mama lui. Ajunge apoi în partea opusă, când ajunge ulterior să se identifice cu tatăl. Când a atins o identificare masculină normală, el rămâne pe partea masculină - în perioada adolescentei. Apoi, interesul sexual fată de femei îl împinge înapoi către tabăra feminină. Întrucât posedă o identificare masculină sănătoasă, este tentat să-si reînnoiască intimitatea cu o femeie. Putem spune că este blindat cu masculinitate si poate risca o apropiere emotională fără a se simti coplesit si anihilat de femei. Acapararea de către femei este principala teamă a tuturor bărbatilor, însă se manifestă cu precădere la cel care nu este suficient de sigur pe masculinitatea sa.

În lipsa acestui "blindaj" masculin împotriva acaparării de către mamă, pre-homosexualul nu are alt mijloc de apărare decât să se refugieze în spatele unui sine fals - cel pe care îl încurajează mama lui la el. Sinele cel fals este creatia mamei sale - ea îl vrea băiatul cel cuminte, ascultător, bine crescut. În consecintă, băiatul îi oferă mamei sale această imagine, pentru consumul ei, imagine în spatele căreia el îsi ascunde si protejează adevăratul eu.

Termenul "consum" reflectă experienta acestui băiat. Este ca si cum mama lui are nevoie să consume ceva de la el. Nevoia ei de consum derivă în mod tipic dintr-o relatie emotională nesatisfăcătoare sotul ei, care a afectat nevoia ei feminină naturală de a deveni intimă cu partea bărbătească. Lipsindu-i o relatie satisfăcătoare cu sotul ei, ea se întoarce către băiatul ei (pe care îl poate controla si modela, si care nu prezintă laturile discutabile ale sotului ei). În dragostea ei posesivă, ea îl acaparează - îl închide.

În loc să renunte la esenta persoanei lui - care include si masculinitatea lui naturală - băiatul îi oferă mamei o imagine de sine falsă. La suprafată el devine "băiatul mamei", însă la interior devine confuz cu privire la nevoile si la identitatea sa.

Întrucât clientul se află acum în fata provocărilor puse de o relatie intimă adultă cu o femeie, dramatismul relatiei cu mama lui revine la suprafată.

Două faze în relatia cu femeile

Să luăm cele două faze pe care le parcurge clientul într-o relatie heterosexuală.

Unu: "Relatia lejeră" - caracterizată prin cunoastere si prietenie.

Doi: "Relatia serioasă" - caracterizată prin sentimente romantice si sexuale.

Pentru bărbatul cu orientări homosexuale, faza cunoasterii/prieteniei lejere e foarte usoară. Va găsi că e foarte usor să discute cu o femeie asa cum o făcea si cu mama lui sau cu o soră mai mare. De fapt, continuarea în acest fel a unei relatii cu o femeie serveste deseori ca manevră de evitare a provocărilor mai serioase puse de o relatie romantică/sexuală. Pentru el, trecerea de la prietenie/lejeritate la romantism/sexualitate este înselătoare si poate fi sortită esecului.

Nerăbdătoare din cauza superficialitătii relatiei, femeia initiază trecerea către romantism/sexualitate. Ea doreste o apropiere mai mare de acest tip de bărbat care - spre deosebire de alti bărbati cu care si-a dat întâlnire - are răbdare, este amabil, manierat si sociabil. E foarte întelegător si foarte interesat de experientele ei. Ea e încântată. Îsi spune: "Bărbatul acesta e interesat de mintea mea, nu doar de corpul meu". (În naivitatea ei, ea nu stie motivul.)

Un exemplu al dificultătii trecerii de la lejer la serios se poate vedea în cazul unui student de 28 de ani, un client de-al meu. Avea pretentii foarte mari de la sine; tintind sus, se astepta să obtină o sotie cam în acelasi fel în care obtinuse licenta în medicină - străduindu-se din răsputeri. În timpul fazei lejere a relatiei, el e încântător, spiritual si pe aceeasi lungime de undă cu ea. Stabileste usor o relatie cu ea încă de la primele întâlniri, iar ea îl adoră. El îsi spune "campionul primelor întâlniri". Apoi începe să perceapă asteptările femeii; evident, ea vrea mai mult. Deodată el simte o schimbare la el - "ceva moare în mine".

La a treia întâlnire cu o femeie, el stătea în fata ei într-un restaurant. În timp ce ea vorbea, lui i s-a părut că, brusc, ea a devenit urâtă. A început să-l deranjeze; vocea ei îl irita. A lăsat-o baltă si a avut o aventură cu un homosexual pe care l-a agătat într-un bar. Un cazs clasic de detasare defensivă; avea nevoie să se "reîncarce", după ce se simtise consumat de femeie.

Spre deosebire de homosexuali, drumul heterosexualului către femeie trece întâi prin atractia sexuală. Abia ulterior ajunge să o cunoască ca persoană si ca prietenă. Problema studentului mentionat mai sus era faptul că încerca să imite calea bărbatului heterosexual. A încercat să se întâlnească cu ea din prima, ceea ce pentru un bărbat cu orientări homosexuale e fatal.

Se pare că la bărbatii cu o orientare homosexuală drumul este diferit, iar acest lucru mi-a fost confirmat de multi bărbati care în timp s-au căsătorit si s-au eliberat de trecutul lor homosexual. Cele trei etape trebuie parcurse într-o altă ordine: prietenie, afectiune si în final exprimarea sexuală a acelei afectiuni. Deseori bărbatul cu un trecut homosexual va întretine o prietenie cu o femeie timp de ani de zile, înainte ca lucrurile să devină mai serioase.

Acesti clienti vor mărturisi în final o satisfactie emotională si sexuală în relatia cu sotia lor, însă interesant, vor afirma că nu sunt atrasi sexual de alte femei. Acest lucru este greu de înteles de către un bărbat heterosexual - vesti bune pentru sotii!

Există două tipuri de anxietăti pe care le resimte bărbatul cu orientări homosexuale: una legată de bărbati si o alta legată de femei. Cu bărbatii, el se simte mereu anxios în sensul că va fi respins ca fiind inferior. Cu femeile, se simte anxios pentru că obtine prea mult de la ele; femeile vor pătrunde în viata lui emotională si îl vor coplesi, asa cum probabil s-a întâmplat si în copilărie cu mama lui. Pe măsură ce se apropie de o femeie, această anxietate se manifestă ca o teamă fată de relatiile sexuale. De fapt, teama nu este atât fată de relatiile sexuale cât de adevăr. Dacă vede că poate stabili si întretine o relatie de încredere cu o anumită femeie, fără teama că va fi acaparat emotional de ea, atunci expresia sexuală a afectiunii sale va urma într-un mod natural.

Provocarea

Pentru bărbatul cu un trecut homosexual, provocarea constă în a demara o relatie cu o femeie, păstrându-si însă si controlul asupra lui însusi. Sarcina terapeutului este aceea de a monitoriza controlul interior al clientului în timp ce acesta se apropie de femeie. Terapeutul îl face pe client să fie sincer cu sine însusi si îl împiedică să cadă într-un fals sine, asa cum a făcut cândva în relatia cu mama sa. Desi există mai multe variante, formele false de sine care apar în relatia cu femeia sunt:

1.    Pasivul - maleabilul.

2.    Actorul - teatralul.

3.    Sfătuitorul empatic.

Terapeutul urmăreste tendinta clientului de a se abandona si de a aluneca într-una dintre aceste imagini atunci când el este cu ea. Devenind prea sensibil la asteptările femeii fată de el, el renuntă la toate nevoile sale si preia dorintele ei, pierzându-si astfel sistemul de orientare propriu.

Încrederea

Trecerea cu succes la căsătoria heterosexuală tine de încredere:

"Pot avea încredere în ea? N-o să-mi facă ce îmi făcea mama? Nu mă va manipula? O să mă poate vedea asa cum sunt sau o să mă împovăreze cu pretentiile ei? Se va purta ca si îi pasă de mine, încercând însă să mă folosească si să mă controleze? Voi reusi să fiu eu însumi?"

Partea esentială este ca el să treacă de la anticiparea trădării la încredere.

Rolul terapeutul este acela de a ajuta la găsirea unor compromisuri cu sine. În particular, terapeutul ascultă felul în care clientul crede că vede asteptările femeii fată de el. Acestea sunt deseori proiectii sau exagerări. Terapeutul îi poate sugera clientului să meargă să verifice ceea ce îsi închipuie el că sunt asteptările ei. Din nou, vedem rolul de mentor dintr-o relatie terapeutică, terapeutul oferind perspectiva masculină. Terapeutul este tatăl - sistemul masculin de referintă prin care băiatul învată cum să fie bărbat în relatia cu femeile.

Femeile cu care se căsătoresc ei

Aproximativ 80 la sută dintre bărbatii căsătoriti, cu orientări homosexuale, cu care am lucrat aveau sotii care cunosteau lupta lor cu homosexualitatea. Este un avantaj pentru bărbat ca sotia să cunoască lupta lui. Ea poate fi surprinzător de întelegătoare fată de problemele lui. Sunt tot mai surprins de capacitatea femeii de a accepta si a-l sprijini pe sotul ei. Majoritatea femeilor pot angaja resurse emotionale uriase pentru a-si întelege si sprijini sotul, dacă ei sunt sinceri si le cooptează în lupta lor. De obicei, sotia va fi un aliat foarte puternic si loial - dacă sotul face din ea un partener. Dar dacă ea simte că este exclusă din proces - dacă el are secrete si nu apelează la ea ca la un aliat - atunci ea se poate schimba radical, îsi poate retrage sprijinul si poate deveni foarte critică.

Nevoia continuă de prietenie cu bărbatii

Indiferent de succesul relatiei sale cu sotia, bărbatul cu un trecut homosexual va avea întotdeauna nevoie de prietenii bune cu alti bărbati. Multe sotii - chiar si cele care nu stiau că sotul lor a avut probleme cu homosexualitatea - mi-au spus că sotul lor petrece timp cu prietenii lor, că sunt mai fericiti si mai atenti acasă si că emotional vorbind, sunt mai disponibili fată de ele si fată de copii. Invers, sotiile vor declara că sotul lor se ascunde de bărbati, că nu are prieteni si că nu se implică emotional fată de ele si fată de copii.

Intensitatea experientei sexuale

Terapeutii care îi ajută pe homosexuali să-si accepte conditia critică terapia reparativă, afirmând că este doar o modificare de comportament. Ei spun că rezultatul nu este decât suprimarea sentimentelor homosexuale. Pentru a-si sustine afirmatiile, acesti critici pretind că bărbatii căsătoriti, cu orientări homosexuale, povestesc că experientele lor homosexuale initiale erau mult mai intense decât experientele sexuale actuale cu sotiile lor. Această diferentă de intensitate este folosită de activistii homosexuali ca o dovadă că terapia reparativă este represivă.

Totusi, această considerare uni-dimensională a "intensitătii" este de fapt o falsă măsură. Relatiile homosexuale sunt generate pe cale nevrotică si de aceea prezintă o energie neurotică. Caracteristica de dependentă a sexului homosexual nu este legată de sexul în sine, ci este o functie care stabilizează o personalitate fragmentată.

Homosexualul va folosi sexul pentru multe motive secundare, cum ar fi ordonarea unui haos interior si o anumită senzatie de fragmentare interioară. Orgasmul homo-erotic oferă o conexiune temporară, refulantă, cu sexul masculin, de care bărbatul homosexual s-a detasat defensiv. Heroina oferă si ea senzatii intense, însă consumă persoana, lăsând-o goală din punct de vedere emotional si deprimată, cu nevoia după o altă doză. Această dinamică emotională este descrisă de multi homosexuali cu referire la sex. Teama deseori asociată cu contactele sexuale anonime sporeste si ea intensitatea momentului.

Un client care a avut peste 2.000 de contacte anonime admite că sexul homosexual este "incredibil de intens - fără îndoială cel mai plăcut lucru din viata mea". Totusi, el recunoaste că după aceea se simte "trist, deprimat si descurajat". Aceste sentimente, durând între una si trei zile după aceea, nu pot fi atribuite homofobiei, ci indică un tipar de dependentă auto-distructivă.

Un indicator bun a ceea ce este "corect" sunt sentimentele cu care rămâne persoana după contactul sexual. Bărbatii cu un trecut homosexual, care s-au căsătorit, vorbesc despre o diferentă calitativă în relatia lor sexuală cu sotia. Desi aceste experiente sunt de o intensitate mai mică, ele sunt mai depline, mai bogate si mai satisfăcătoare emotional. Acesti oameni vorbesc despre sentimentul de "a face ce este corect" si de o compatibilitate naturală. Asa cum a declarat un bărbat căsătorit - "Când compar experientele intime avute cu sotia mea cu cele din trecutul meu homosexual, mi se pare că atunci eram niste băietei care ne jucam în nisip."

Prin contrast, bărbatul căsătorit, cu un trecut homosexual, poate găsi relatiile conjugale mai putin intense, însă ele îi conferă un sentiment de corectitudine, multumire si bunăstare. În loc să se simtă "consumat", el se reînnoieste, se simte satisfăcut si multumit cu sine însusi, si se simte o parte integrantă a lumii heterosexuale.

Updated: 8 February 2008

The 2010 NARTH Convention
November 5, 6 and 7
Renaissance Philadelphia Hotel
CONFERENCE REGISTRATION & INFO